Bai, weekendu’ asta am fost la Bucale sa-i vad si, bineinteles sa-i
ascult pe cei de la Sepultura. Vreau sa spun ca e prima data cand am
calcat in Bucuresti. Si sper si ultima data. Dar ajungem si la partea cu
hidosenia asta de oras.
Si iaca-ta-ne plecati din Timisoara vineri seara pe la 7, cu ganduri
mari de a ajunge pe la 12-1 noaptea la destinatie. Didn’t happen.
Partea frumoasa din tot drumul e ca am scurtat-o pe la Hunedoara si
astfel am beut si eu ca tot omu’ o cafa in vechiul si legendarul Retro
de care pot sa spun ca mi-era extrem de dor si am trecut pe la Silvasi
sa-mi vad casuta de vara. Si de ea mi-era dor.
Speram sa prindem defileul Jiului pe lumina dar cum nu ne-au iesit
planurile si am plecat abia seara, n-am apucat sa vad mai nimic din
frumusetile naturii, d’apoi sa le mai si fotografiez..
Toate bune si frumoase pana ajungem in Targu Jiu. Oamenii astia de
aici cred ca simt criza economica puternic, altfel nu-mi explic
panourile rutiere minuscule, pe care nu vedeai incotro trebuie sa o iei.
Concluzia: ne-am ratacit prin Targu Jiu.
Eh, distractia in schimb incepe in Oltenia, unde oamenii par sa duca
lipsa de denumiri pentru sate, firme, par sa nu aiba simtul decorarii
caselor de Craciun (cu toate ca suntem in februarie). Si astfel din sat
in sat, din Copacioasa in Scoarta, din Scoarta in Colibasi (can u get
the irony?), citind tot felul de nume de magazine sau benzinarii ca
Succes srl (de ce nu Bafta srl, ma intreb?), sau sc. Calu srl, invatand
cate o chestie noua ( de ex. stiati ca in oltenia, echivalentul
vulcanizarii este service roti?:))))) ) ne dam seama ca suntem cam
obositi asa ca tragem pe dreapta si dormim vreo ora. Asta era la 2
noaptea cand noi teoretic trebuia sa fim deja in Bucale. Nu-i bai, am
ajuns numai bine, la 5 jumatate! Dimineata! Dupa o ora de invarteala
prin trafic (ca sa vezi pana si noaptea e trafic in Bucuresti) ca sa
gasim un kkt de bloc. Apoi somn de voie pana la cat a vrut Domnu’.
Sepultura..ah, frumoasa formatie de death metal din Brazilia. In
deschidere au cantat mai multe trupe romanesti din care numai una era
trecuta pe bilet, si o trupa din Austria care-mi parea mie asa cam
..emo. Dar am asteptat cumintica ora 10 sa-i ascult pe baietii din Sud
America. Tipii astia chiar stiu sa cante live, nu gluma, solistul are
niste plamani( cand zbiara iti sparge timpanu’ ), stiu sa faca
atmosfera, si in plus, au cantat o ora jumatate, ceea ce pe mine una m-a
uimit. Apropo, concertul s-a tinut la sala Polivalenta(cea mai trista
si comunista sala pe care am vazut-o vreodata), si din pacate nu s-au
adunat cred nici o treime din cati oameni incapeau acolo. Si n-am
priceput o faza: la un moment dat a venit o gasca de oameni care, se
vedea de la o posta ca n-au treaba cu concertul. 3 barbati si o tipa.
Tipa : sapca alba sclipicioasa, imbracata in rosu, ce mai! Veritabila
pitipoanca. Tot concertul a stat si s-a jucat snake pe telefon! I mean
wtf?!?
Si Bucurestiul..cel mai trist oras de pe pamantul asta. Daca m-as fi
nascut si as fi trait acolo, cred ca as fi fost fortata de orasul ala sa
ma sinucid, sau daca nu as fi avut taria asta, atunci sigur as fi fost
intr-o continua depresie. Cele mai triste fete ale oamenilor acolo le-am
vazut. Cei mai necajiti oameni, acolo i-am vazut. Cel mai naspa trafic,
acolo l-am simtit/vazut. Cel mai comunist oras. Cel mai gri oras. Cel
mai sec oras. Cel mai fara viata oras (cu riscul de a ma repeta).Mai e
nevoie sa zic? Ca ar mai fi un milion de chestii de ce e Bucurestiul
trist si de ce eu nu as sta acolo nici in ruptul capului. In afara de
concert, o chestie voiam sa vad din tot orasul asta zapacit: unde ii
(oficial) ingropat Ceausescu. Bai, si i-am vazut mormantu’ lu’ nea’
Nicu! ) I’m happy!
Oricum, per total a fost o iesire grozava ca sa mai uit si eu de examene, sesiune si tot bullshit-ul ce inseamna facultate..
V-as pune si o inregistrare de la Sepultura dar in momentul asta
nu-mi gasesc Bluetooth-ul si, sincer mi-e lene sa-l caut. Altadata..
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu