Moduri in care cultura ne afecteaza iluziile

Influente culturale. Iluziile nu sunt altceva decat convingeri foarte puternice care intra in conflict cu realitatea sau probele rationale. Culturile in care traim sunt cele care ne ofera un background material pentru a intelege si a spune si altora povestea noastra, inclusiv narativul iluziilor noastre. Oamenii care ne trateaza ne ajuta sa ne formam iluziile definind simptomatologia bolilor psihice. Cultura noastra poseda un grup de simptome fizice care sunt puse la dispozitia inconstientului pentru o expresie fizica a conflictului psihologic. Convulsiile, incapacitatea de a vorbi pe moment sau o durere de picior s-ar putea traduce prin aceste repercutari ale culturii la nivel psihic.

Stresul psihic era in alte epoci asociat cu dureri de stomac, estimari false ale greutatii corporale si slabiciune enervanta. De exemplu, unii barbati din Africa de Sud-Est sufera de koro, credinta ca organele genitale se micsoreaza, cu toate ca la nivel fizic nu se intampla nimic. In Orientul Mijlociu, indivizii cu zar se crede ca sunt posedati de spirite, care pot duce la ras din nimic si o anume detasare fata de tot ce se intampla in jurul lor. Iluziile in masa sunt influentate in acelasi fel. De exemplu, calugaritele reprimate au suferit foarte multe iluzii in mas din secolul XV pana in secolul XIX. Cand s-a combinat cu credintele populare in demoni, disciplina religioasa stricta a dus de multe ori la crize de isterie la femei, inclusiv la expuneri ale organelor genitale si frecare a acestora de diverse obiecte din jur, dar si miscari tipice unui act sexual. Preotii au incercat sa le salveze prin slujbe de exorcizare, insa calugaritele au ajuns sa sfarseasca in puscarie sau arse pe rug. Din secolul XVIII pana in secolul XX, conditiile extreme de munca au dus la miscari anormale, convulsii, simptome neurologice pentru grupuri intregi de muncitori din fabricile vestice. In secolul XX, iluziile in masa au trecut mai degraba spre anxietate si frica de mediu si de razboi.

Cum gazul otravitor a ucis mai bine de 90.000 de oameni in Primul Razboi Mondial, americanii au devenit obsedati de teama de gaz. In anii 1930, mii de oameni din partea rurala a statului Virginia erau convinsi ca cineva introducea gaz otravitor in casele lor pe timpul noptii. De vina era flatulenta si mirosul din imprejurimi, de la animale. Dupa 11 septembrie 2001, teama de antrax a dus la alte sute de cazuri de oameni care erau distrusi psihic de aceasta frica totala. De exemplu, un student si un profesor pretindeau ca au arsuri pe maini dupa ce au deschis o scrisoare in octombrie 2001. Cu toate astea nimic suspect nu a fost descoperit in plicul respectiv.