D. fetita cea mare...mereu cu zambetul pe buze...Mereu pune cate o intrebare interesanta. L. fetiţa cea mica...zambetul ei pur, imi atinge sufletul. Ele doua sunt cea mai mare bogatie a noastra. A fi mama nu e o alegere, e un dar divin, o binecuvantare, o renastere, o intoarcere in timp. Cea mare e parte din sufletul meu, cea mica e parte din sufletul meu. Daca as putea mi-as dubla inima sa bata si mai tare si sa simta si mai tare dragostea de mama. Puritatea din ochii lor, ma duce cu gandul la pace. Zambetul lor, ma ghideaza spre lumea copilariei. Ele , cu totul, sunt o creatie a iubirii si a fericirii. Iubirea ce le-o port e atat de mare incat uneori doare. Dar e o durere frumoasa. Nimic nu echivaleaza cu bucuria de a fi mama. Acum o inteleg cel mai bine pe mama. Si a ei vorba: Ai sa vezi tu cand vei avea copii. D. e trup din mine, L. e suflet din mine, iar C. este jumatatea inimii mele.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu