Cand profesorul examinator a citit lucrarea unei tinere la simluarea la limba si literatura romana, a ramas fara cuvinte. A fost o surpriza placuta pentru acesta. Profesorul Ovidiu Iancu a scris pe blogul sau ,,..o surpriza extrem de placuta. Subiectul al III - lea, clasa a XI-a… Cerinta: relatia dintre doua personaje ale unei comedii studiate (plicitisitor!). Printre lucrarile corectate gasesc un text al unei eleve careia as fi onorat sa ii fiu professor. In el regasesc multe dintre erorile pe care le comit eu insumi in fata clasei la care predau.”
Profesorului i-a parut rau ca nu a putut puncta textul care urmeaza sa vi-l prezint. Punctajul pe care l-ar fi oferit el ar fi fost maxim, pentru ca acesta continea toate calitatile stilului: ironie, concizie si originalitate, dar si ,,o monstra de gandire critica”. Eleva scrie: ,,Nu am studiat comedia in clasa, dar pot sa prezint relatia intre un elev si oricare profesor. Nu vreau sa generalizez, asa ca o sa profit de ocazia asta si o sa spun un secret.
Nu ma intereseaza atat de mult materia pe care o preda cineva, cat ma intereseaza omul din fata mea. Am o profesoara care, in cele 50 de minute petrecute in clasa pe saptamana, nu zambeste absolut deloc. Sunt aproape doi ani de cand se intampla asta si la un moment dat prezenta ei a devenit epuizanta. Am ajuns sa fac tot posibilul sa-i evit orele, astfel incat sa evit depresia in care intru dupa ora. Sunt o persoana mai sensibila, totul in jur ma afecteaza. (…) Data viitoare, cand o sa intrati intr-o clasa, uitati-va mai atent la sufletele prezente si nu uitati ca nu pentru toti este usor si uneori tot ce ne lipseste este o privire incurajatoare. Stiu ca fericirea nu este o materie si nu doriti sa predati asa ceva.(…)”
In momentul cand a citit aceste randuri, profesorul a simtit cu fata, a luat-o personal, ca si cum i-ar fi fost adresate si, de aceea, i-a raspuns tinerei:
,, (…) fericirea nu poate fi predata de catre noi. Prin natura meseriei, prin faptul ca trebuie sa ne ducem existenta cu salarii cuprinse intre 200 si 400 de euro (lucru de care voi nu va faceti vinovati) si, nu in ultimul rand, prin faptul ca, pur si simplu, suntem mai batrani, noi ne aflam in situatia nu de a preda fericirea, ci de a invata de la voi. De data asta, voi sunteti profesorii!! Daca vedeti ca suntem prea incapatanati ca sa invatam ceva de la voi, procedati, asa cum facem si noi. Treceti-ne cate un doi in catalogul vostru personal, incercati sa ne faceti sa intelegem ceva, iar daca nu vom reusi, lasati-ne corigenti si mergeti mai departe! Lumea noastra este aproape de apus, a voastra abia daca a trecut de rasarit.”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu